Lis Flamis

Piçule storie dal libri

Elisa, la mê prime frute, l’ an passât mi dit che o sarès deventade none e Benedetta e je nassude il prin di zenâr dal 2005.
O ai scuviert che deventâ none e je une magnifiche aventure.
O sei, mi sint un grumon furlane, mi plâs fevelâ la marilenghe, mi plâs scoltâle. Cheste tiere, garbe e tant dolce, feride e scuintiade dai taramots, des invasions dai barbars, di une vore di sotanancis , e mostre, intal lengaç, l’ amôr propri di un popul diferent. No miôr o piês, diferent.
Popul di migrants, di miserie, di sacrifizis, masse lontan da Italie , masse di confin, di passaçs. Int di pocjis peraulis, di segnâi sparagnins, lavoradorie.
Poben, cundut che lis consonantis sordis e i suns guturâi a sedin dûrs, il furlan e je une lenghe incjantade.
Cualchi peraule è je sun sclet, altris a àn significât e memorie- frut- pome, Il savê di fâ part dal Creât, al fâs scuvierzi la bielece ancje intes robis di nuie….i abitants dal prât, i ucei di passaç e di ferme, i arbui a bracecuel dal cîl, i claps…..robis che no cjalin masse, cjapâts come che sin de corse dal vivi.
Cussì o ai scomençât a scrivi flamis par Benedetta, parcè che e viodès i miracui da tiere. O lu ai fat in furlan, no sarès buine di fâ cjacarâ lis mês creaturis , furlanis, intune altre lenghe. O conti, intal libri, storiis di piçulis maraveosis esistencis…Marquart il scorpion musicist, Lisute il crot forest, Ghessie la surîs rompi scjatulis , Checo il gjâl barbot, Napoleon il gjat istruît, Menie la cjare soversive, Bladimir il gnotul nobil, Nerute la mariutine sartore…ducj a son citadins di un puest clamât prât, sorestant al è il gri Roc, e che al è serât di merletis, cjase e rifugjo di tancj. A van e vegnin, lis creaturis, il riç Sismont al partîts par un viaç lunc, la sisile Lole e salude ducj cuant che l’estât al finìs; a rivin di lontan e da strete di sot, a tirin su nîts, a furducjn tanis e galariis, a passin l’ invier e inte vierte a tachin lis fiestis grandis. E alore a son concerts, e garis di bal, mostris di telis di rai, corsis a gredeis, morasaments e piçulis barufis.
A àn sintiments, a àn une anime, a àn la gjentilece dai umii.
A san di no jessi impuartants, a vivin cun gjonde il lôr viaç.
O ai scrit par me gnece, ma ancje par cui che, leint, al cjate un ricuart, une emozion, parcè che nô o sin fruts, dome un tic plui grancj.

Traduci in italiano